România, prima în UE la scumpirea electricității și gazelor în semestrul I din 2026

Gospodăriile din România au înregistrat în primul semestru din 2026 cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană la electricitate și gaze naturale față de aceeași perioadă din 2025: 51,6%, respectiv 9,3%, potrivit datelor Eurostat publicate vineri, conform digi24.ro.

Creșterile procentuale nu plasează însă România în fruntea tuturor clasamentelor de preț. Electricitatea a avut cel mai ridicat cost din UE raportat la puterea de cumpărare, în timp ce gazele au rămas printre cele mai ieftine în valori nominale.

Variațiile pentru fiecare țară sunt calculate folosind prețurile în monedele naționale. Ele indică ritmul modificărilor, nu diferențele dintre tarifele exprimate în euro.

Electricitatea, cel mai mare cost raportat la puterea de cumpărare

Pentru România, prețul electricității ajustat la puterea de cumpărare a ajuns la 46,9 unități PPS pentru 100 kWh. Următoarele poziții au revenit Poloniei, cu 41,1 unități, și Cehiei, cu 34,3. La celălalt capăt al clasamentului s-au aflat Malta, cu 13,8 unități, Ungaria, cu 14,7, și Luxemburg, cu 15,5.

După România, cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor electricității au fost în Irlanda, de 19,8%, și Finlanda, de 18,4%. Cele mai accentuate ieftiniri s-au înregistrat în Danemarca, de 31,7%, și Luxemburg, de 24,1%.

Media europeană a coborât cu 2,2% față de semestrul al doilea din 2025, de la 0,29 la 0,28 euro/kWh. Nivelul a rămas totuși mult peste cel anterior crizei energetice din 2022. Ponderea taxelor și a celorlalte contribuții în factura finală s-a redus de la 28,9% la 28,4%.

În valori nominale, Irlanda a avut cel mai mare preț, de 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, cu 0,36 euro/kWh fiecare. Cele mai mici valori au fost în Ungaria, 0,11 euro/kWh, și în Malta și Bulgaria, câte 0,13 euro/kWh.

Gazele s-au scumpit în România, dar s-au ieftinit în UE

La gaze, România a depășit creșterile raportate de Croația, de 8,9%, și Slovacia, de 6,6%. Bulgaria, Grecia și Spania au consemnat cele mai mari reduceri: 14,5%, 11,3% și, respectiv, 10%.

Prețul mediu european a ajuns la 0,11 euro/kWh, în scădere cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% față de prima jumătate din 2025. Este cel mai redus nivel după primul semestru din 2022.

În România și Slovacia, gospodăriile au plătit în medie 0,06 euro/kWh. Doar Ungaria, cu 0,03 euro/kWh, și Croația, cu 0,05 euro/kWh, au avut prețuri nominale mai mici. Cel mai ridicat nivel a fost în Suedia, de 0,22 euro/kWh.

Foto: Getty Images Plus/Teamarbeit

Articolul %POSTLINK% apare prima dată în %BLOGLINK%.

Sursă comunicateinpresa.ro

Alin I.
Alin I.
Sunt Alin I., pasionat de jurnalism și știri de actualitate. Scriu zilnic pe PressMedia pentru a aduce informații corecte și la timp cititorilor.

Articole asemănătoare

ANAF propune verificări directe ale debitorilor pentru recuperarea creanțelor între state

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune ca Biroul...

Feroviarii cer fonduri suplimentare și îi invită pe guvernanți în tren spre Satu Mare

Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a cerut vineri...

Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 450 de milioane lunar

Compania de consultanță Frames avertizează, într-o analiză publicată joi,...

Daniel Zamfir reclamă fonduri necheltuite la Economie: execuție bugetară de 23%

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a declarat miercuri seară, la...